Această poezie este despre toată viaţă omului, despre comportamentul care depăşim obstacolele, şi toate "hopurile" care le întîlnim!

Povestea Vietii  

Plină de virtute , ticăloşii
Umbră , lumina,bucurii
Asta-i viaţă schimbătoare
Paradis .eden , o mare !
Personajul principal e rolul acum,
Nu se opreşte deloc în drum !
Merge mai departe şi nu se grăbeşte
Cuprinde o lume , nu se făleşte !
Dar bîntuie tot mai departe ..
Universul luat în palmă,
Făcând o mulţime de fapte
Indiferent că-s rele , delicate ..
Cutreieră lunci şi vai,
Căutând un scop în viaţă,
Pînă se va stinge,
Se va rupe că o aţă ..
Şi optimismul îl va ajută
Dîndu-i putere mai departe!
Şi pesimismul îl va opri
Făcând nelatimpul lor fapte!
Scopul nostru e la nesfârşit!
E singur , pur infinit
Păcat şi nesăbuinţă este la cei ce gîlcevesc,
Care scopul nu-şi găsesc .
E umilitor să nu ai nici un viitor
Să stai că cucul singuratic
Om de rînd ,muritor
Lăsat în viaţă , neideminatic .
Nu , nu se poate aşa !
Deodată cum te naşti că pasărea.
Eşti liber să faci cît poţi ,cît doreşti
Orgoliul cît vrei îl întăreşti .
Mergi mai departe!
Nu te uită în urmă!
Ce-a fost a fost
Nevoioasa turmă .!
Nu eşti singur
Ai pe soare ,pe luna
Pe stele ,pe floare
Sînteţi împreună!
Petrece viaţă cum ştii mai bine
Să-ţi pese singur de ţine !
Lupta pentru libertate şi virtute!
Pentru vrute şi nevrute!
Şi să nu se întîmple niciodată în viaţă.
Să nu se rupă nicicînd a ta aţă !
Şi să nu uiţi cine eşti.
De unde vii ,
Să nu fii niciodată de virtute econom
Să nu uiţi niciodată că eşti OM  !